Ce este o casa?
De cand casa cu etaj este vila?
De cand o casa fara etaj nu este vila?
Pentru ca nu este.
Mai multe despre ce a fost si ce este o vila pe...http://en.wikipedia.org/wiki/Villa
De cateva saptamani il urmaresc pe John Maxwell. Mai jos il puteti vedea intr-unul din videoclipurile sale zilnice "A minute with Maxwell" in care vorbeste despre unitate.
Una din frazele care mi-a ramas: "...viziunea e a mintii si valorile sunt ale inimii."
http://johnmaxwellteam.ro/unitate/
Am crescut vorbind cu toti adultii cu "dumneavoastra", orice altceva era privit ca lipsa de respect. Exceptie au fost doi veri "rebeli" de-ai lui tata carora intotdeuna le-am spus pe nume, la cererea lor.
Cand am inceput sa lucrez am fost incurajata sa adopt o adresare mai putin formala in relatia cu clientii. La inceput mi s-a parut dificil, ba chiar ma gandeam ca e o lipsa de respect sa vorbesc la pertu cu oameni superiori ierarhic sau mai in varsta. Cu cei in foarte varsta inca mai am retineri :).
Acum vad lucrurile altfel. Respectul nu sta in formulele de adresare, ci in atitudine - si de aici nuantele pe care politetea si familiaritatea le pot lua. Ba mai mult, am inceput sa percep formulele de politete ca pe o distanta impusa de mine sau de cel cu care vorbesc.
Si totusi...noroc cu adresarea in limba engleza.
PRIETENÍE, prietenii, s. f.
Sentiment de simpatie, de stimă, de respect, de atașament reciproc care
leagă două persoane; legătură care se stabilește între persoane, pe
baza acestor sentimente; amiciție, prieteșug. ♦ Atitudine plină de
bunăvoință, prietenoasă față de cineva. ♦ Legătură între grupuri
sociale, între popoare, între țări bazată pe aspirații, năzuințe,
interese comune. [Pr.: pri-e-. – Var.: (reg.) prietiníe s. f.] – Prieten + suf. -ie.
PRIETENÍE ~i f. 1) Sentiment, de obicei durabil,
propriu relațiilor dintre prieteni; amiciție. 2) Legătură de colaborare
bazată pe comunitatea de interese și de aspirații. ~a dintre țările lumii. [Sil. pri-e-] /prieten + suf. ~ie
http://dexonline.ro/definitie/prietenie
Prin liceu, si chiar si prin facultate, aveam o idee foarte clara despre ce trebuie sa insemne prietenia. Ca si concept, functiona cu bife in foarte multe casute, dintre care imi vin in minte: incredere, loialitate, adevar, intelegere, siguranta ca nu esti judecat.
Evident, lucrurile nu mai stau asa; o fi din cauza ca am crescut si consumam oameni dimineata, la pranz si seara in functie de context si de necesitati - nu stiu. Acum sunt putini cei care ajung sa fie "ai mei", restul intra in categoria cunostiinte sau prieteni. Dar, dincolo de categoriile pe care, social vorbind, esti fortat sa le definesti, am invatat ca fiecare relatie este unica si fiecare om pe care il alegi sa-ti fie aproape, sau care te alege sa-i fii aproape, este o parte din tine, mai mica sau mai mare.
In weekend am descoperit videoclipurile lui Gary Vaynerchuk. Tipul e viu, efervescent si, spre deosebire de alti speakeri, vorbeste pe limba multora.
Gary Vaynerchuk on Focusing On Your Strengths
Ma gandeam azi cum se deruleaza filmul unei inmormantari...mai intai primesti vestea, apoi nici nu apuci sa te aduni pentru ca incepi sa dai telefoane pentru a aranja lucrurile - angajezi o firma pentru servicii funerare complete :D (adica cosciug, dric, una/doua coroane), apoi colaci, farfurii, mancare pentru pomana, bani pentru preot, gropar si altii. Totul pe repede inainte si incepi sa te dezmeticesti dupa ce s-a petrecut totul.
Si faci toate astea pentru cel/ cea care a fost, si pentru ca asa trebuie, urmand ca cei care au ramas sa sufere mai tarziu...
Cat timp ai sa stai tu cu tine de la momentul primirii vestii pana la faza de organizare?! ...cat stai singur si fumezi o tigara...
La mijlocul lui septembrie 2011 am fost cam 2 saptamani in sudul Spaniei, in minunatia andaluza. Ca si detalii organizatorice - am zburat pe Malaga si de acolo am inchiriat si masina pentru a merge in restul oraselor.
O harta am facut si aici:
![]() |
"Death is nothing at all,
I have only slipped into the next room
I am I and you are you
Whatever we were to each other, that we are still.
Call me by my old familiar name,
Speak to me in the easy way which you always used
Put no difference in your tone,
Wear no forced air of solemnity or sorrow
Laugh as we always laughed at the little jokes we enjoyed together.
Play, smile, think of me, pray for me.
Let my name be ever the household world that it always was,
Let it be spoken without effect, without the trace of shadow on it.
Life means all that it ever meant.
It it the same as it ever was, there is unbroken continuity.
Why should I be out of mind because I am out of sight?
I am waiting for you, for an interval, somewhere very near,
Just around the corner.
All is well."
Saptamana asta am reintalnit una dintre persoanele care si-a pus amprenta definitiv asupra educatiei mele fiind implicata direct - ca profesoara pana intr-a -8- a, dar si indirect ca prietena cu mama si mama celei pe care mult timp am numit-o sorela.
Dincolo de placerea de a vorbi despre o gramada de chestii, m-am bucurat enorm sa regasesc acel miros familiar pe care eu il asociez cu una dintre cele mai frumoase perioade ale copilariei, cu oameni care si-acum mi-au ramas adanc in suflet, cu rasetele copioase din timpul meditatiilor la mate, cu babicul ci cu friptura la cuptor cu cimbru. :)
Multumesc pentru tot!
A trecut destul de mult de cand eu am trecut pe aici, insa vad ca mai primesc vizite. :)
Motivatia acestei absente este ca din pacate, m-am lasat luata in vartejul a ceea ce se numeste "agitatie zilnica" si nu am mai fost deschisa sa vad chestii care sa-si merite locul aici. Anyway I'm back now si sper sa reusesc sa las o urma cat de at regular.
Intre timp am fost in Franta pe Coasta de Azur - Nice, Monaco, Cannes, Iles de Lerins, Antibes, Cap d'Antibes, Grasse, Menton, Beaulieu sur Mer, Cap Ferat...divin...minunat! Franta ramane Franta oricat ai blama oamenii, birocratia, sistemul si nu ar trebui sa ratezi ocazia de a descoperi ce are de oferit. ... Pentru mine toate aceste locuri sunt pur si simplu "charmante".
Pe lista in continuare sunt Grecia - un tur cu masina de vreo 8-9 zile, dormit pe unde apucam - pensiune, cort, mancat la fel, si Turcia, dar pentru moment doar Istanbul.
Dupa vacanta in Franta am ajuns la o concluzie in ceea ce priveste dorinta noastra de a strabate lumea-n lung si-n lat...si anume ca ar trebui sa facem acum ceea ce odata cu varsta nu o sa mai putem sau vrem sa facem. Ma refer la calatorii lungi, fara prea multa planificare ci doar research ahead, in care descoperi locuri, oameni, o cultura si un stil de viata cat mai apropiat de cel al locului pe care il vizitezi, fara confortul celor 3*+ (ultra) all inclusive...etc. O sa avem timp pentru astea la batranete :)
Si cu putin noroc din iarna punem in aplicare aceasta concluzie si imi indeplinesc si una dintre cele mai arzatoare dorinte in materie de calatorii, dar mai multe despre asta daca va fi cazul :)