Intr-una din zilele cu temperaturi neobisnuit de placute pentru data din calendar, ma plimbam pe strazile vechi de pe langa Cismigiu care inca pastreaza ceva din aerul interbelic.
Cei care ma stiu s-au plictisit, sau nu, ratacindu-se cu mine pe strazi si admirand case vechi, asa ca asta poate fi considerat un hobby.
Strada pe care am descoperit-o de curand era, parca, desprinsa dintr-o poveste. Case vechi de-o parte si de alta, linia de tramvai pe mijloc, si orizontul deschis fara a trebui sa lasi capul mult pe spate. Nu vreau sa vorbesc despre starea in care ajunsesera casele, sau despre brutalitatea cu care au fost facute investitiile in gaze, lumina, internet, astea se pot schimba.
Una peste alta, Bucurestiul poate fi frumos daca inca poate sa spuna povesti frumoase oamenilor sai.
PS: De ceva vreme ma gandesc sa strang poze cu casele care imi plac din Bucuresti. Momentan sunt 3, cand se vor strange mai multe le voi pune aici, impreuna cu povestile lor, daca le aflu.
Cei care ma stiu s-au plictisit, sau nu, ratacindu-se cu mine pe strazi si admirand case vechi, asa ca asta poate fi considerat un hobby.
Strada pe care am descoperit-o de curand era, parca, desprinsa dintr-o poveste. Case vechi de-o parte si de alta, linia de tramvai pe mijloc, si orizontul deschis fara a trebui sa lasi capul mult pe spate. Nu vreau sa vorbesc despre starea in care ajunsesera casele, sau despre brutalitatea cu care au fost facute investitiile in gaze, lumina, internet, astea se pot schimba.
Una peste alta, Bucurestiul poate fi frumos daca inca poate sa spuna povesti frumoase oamenilor sai.
PS: De ceva vreme ma gandesc sa strang poze cu casele care imi plac din Bucuresti. Momentan sunt 3, cand se vor strange mai multe le voi pune aici, impreuna cu povestile lor, daca le aflu.
0 comentarii:
Enregistrer un commentaire